Somnoroase cetăţene,
Dece oare dormi într-una?
Uite că Moldova geme,
Eşti furat şi ţi-i totuna.

Trece viaţa ca pe apă,
Iarăşi tu te faci că plouă.
Înc-un veac vei trage sapa!
Dar, nu-ţi pasă: – Măcar două…

Printre trestii suflă vântul
În cocioabele-ţi sărace.
Iar tu nu ascuţi cuvântul –
Ai oftat, şi dormi în pace.

Iar copiii, ţine minte,
Când vor creşte – se vor duce
Şi te vor lăsa pe tine
Ameţit de somnul dulce.

2014