E greu să fii patriot?

Nu e greu. Dar… necesită un efort. E o stare a minții, care impune acțiuni concrete. Patriotismul se manifestă în diverse feluri. Unul din ele ar fi visul de a-ți vedea țara prosperă. Acest deziderat este un efort conjugat al tuturor cetățenilor, ce se clădește zi de zi, pe parcursul întregii vieți. Nu mă voi referi aici la politică. Nu este cazul. E mult mai simplu. E despre atitudinea și poziția civică. Felul în care noi gândim și ce facem de dimineață și până seara. Ce alegeri facem. Unde cheltuim banii și timpul.

E despre ce produse cumpărăm și unde ne petrecem vacanțele. Totul este o balanță fragilă, care, deseori este determinată de prioritățile noastre, gusturile, interesele și, nu în ultimul rând, buzunarul. Nu militez pentru așa numita ”importozameșcenie”, adică înlocuirea totală a produselor importate cu cele autohtone. Însă, cred cu ferimitate, că mărfurile și serviciile produse local sunt demne de a fi apreciate și pot concura cu cele străine. Mai mult ca atât, procurând produsele ”Made in Moldova” contribuim la dezvoltarea afacerilor locale, păstrarea și creșterea locurilor de muncă, și, ca urmare, dezvoltăm țara. Cumpărând produse autohtone facem o investiție. O investiție importantă în viitorul țării noastre. E ajutorul pasiv, dar real, pe care îl oferim cetățenilor și întregii economii. Drept urmare, cetățenii noștri nu vor mai pleca masiv în căutarea unei vieți ”mai bune”.

Da, știu. Deseori nu ne convine calitatea, alteori prețul. În schimb, majoritatea produselor autohtone încă mai sunt făcute din materie primă ecologică.
Corporațiile internaționale înăbușă piața locală cu produse ieftine. Aceste companii sunt în stare să investească bani enormi în ambalaje atrăgătoare și publicitate de tot felul. Pînă la urmă, calitatea produselor nu neapărat este net superioară celor autohtone.

În primul rând – produse alimentare. E bizar, cred eu, să cumperi, de-exemplu, laptele produs în străinătate. Cu ce au greșit văcuțele noastre ca să nu le bem laptele și să mâncăm brânzeturile… Dulciurile sunt mai dulci, făcute la noi, acasă. Același lucru îl pot spune și despre fructe, legume. Mere, roșii, sucuri… Paradoxul e că suntem o țară agrară, care consumă produse agricole importate. Ne înjosim pe noi înșine. Scuipăm în munca țăranilor și fermierilor noștri. Până la urmă nu ne stimăm ca națiune…

Într-al doilea rând – băuturile alcoolice. Suntem un popor cu tradiții renumite în vinificație. Dar, unde te pui cu moda și fițele…. Preferăm să consumăm tărie, produsă hăt, peste oceanul Atlantic. Nu vreau să dau nume brandurilor străine. Avem pe piața locală în abundență divinuri, brandy, rachiu, ne mai vorbind de vinuri calitative produse aici, în Moldova. Iar noi, preferăm băuturi în pahare extravagante cu o olivă (măslină verde) înnecată, sau lingem sare după tăria adusă de peste mări și țări. La fel e și cu berea. Vă îndemn să experimentați. Sunt sigur că veți descoperi un soi de bere din Cahul, Cimișlia, Comrat sau alt oraș ce vă va fi pe plac.

Hainele, încălțămintea și accesoriile din piele nu sunt o excepție. Nu ezitați să vizitați atelierele și magazinele specializate autohtone. Veți rămâne plăcut surprinși.

ATENȚIE!!! Codurile de bară a produselor fabricate în Republica Moldova încep cu prefixul 484.

Made in Moldova

Dați căutare pe internet pentru a găsi ceva pe placul vostru.

https://madein.md/

https://fth.md/

2. Petrecem vacanțe în țară.

Vinării, pensiuni, locuri pitorești, muzee, monumente de architectură, toate așteaptă să le descoperiți.
Pun mâna pe inimă și recunosc că nu am vizitat toate locurile de interes turistic din țara mea. Dar, îmi iau angajamentul. Măcar o dată în 2 ani, dar o voi face. Vă îndemn și pe voi.

https://invest.gov.md/ro/touristic-offer/

Concluzie: Mâncăm sănătos. Ne îmbrăcăm ecologic. Vizităm țara. Cumpărăm autohton, ”Made in Moldova” – Fabricat în Moldova! 🙂

Închei această postare cu un citat a lui Khalil Gibran (conform unor surse) sau J.F. Kennedy „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ea”.

Frații

Prutule, cu apă lină,
Dorul doare și suspină.
Du-l în vale la Galați –
Să-l audă și-ai mei frați.

Că de când a fost odată
Basarabia cedată –
Am rămas orfani și goi,
Drept răsplată de război.

Ani și ani de-atunci trecu’,
Pe Prut ghimpii au crescut.
Mulți călăi s-au perindat –
Eu de frate n-am uitat.

Iar’ acum că-i primăvară,
Lasă inima tresară.
Să fim auziți de lume
Că suntem de la o mumă.

Frate, vreau să-ți spun doar una –
Nimeni nu ne vrea-mpreună.
De ți-e drag de al tău frate –
Hai, să facem o cetate.

21.03.2022

Moldova la 30

Moldova la 30 – femeie. A prins curaj, a prins putere.
S-a perindat pe la Bruxeluri, pe la TV, baruri, hoteluri.
O business lady de succes cu bani și faimă în exces…

Așa se pare, dar de fapt, ei miliardul ți-au luat.
Pe înserate, la beție, ai fost prădată de-avuție.
S-au tot băgat la tine-n sân, penali, afaceriști păgâni…

I-ai dezmierdat, îndestulat. Iar ei sătui au tot plecat.
O sclavă, târfă, ce păcat… Așa ei te-au etichetat.
Dar n-am uitat, NU AM UITAT!

Oare va fi? Se va-ntâmpla?
Că într-o zi te vei scula, în mână spada vei lua
Și-i reteza, și-i reteza….

06.10.2021

Transnistria

Venit-a o ciumă de rus pe la noi
Trăgând după sine stagnări şi noroi.
Pe malul cel stâng al bătrânului Nistru
Îşi trage o ţară şi el e ministru.

Atunci au sărit voluntarii la arme –
Să apere ţara şi ale lor mame.
Să îi amintească lui drac de moscal:
Bârlogul al lui e hăt- după Ural.

Dar iată pătrime de secol trecu
Şi porcul la noi un culcuş își făcu.
Se plimbă cu tancul, cuțitul-şi ascute,
Provoacă la sfadă cu tactici ştiute.

Rabdăul ne crapă. Speranța ne moare.
Oamenii pleacă. Moldova ne doare.
‘N calvar ca acesta ieșire mai e –
Hotarul pe Nistru. România. UE.

21.01.2018