Stai, nu pleca, nu e sfârșit. Mai am ceva de oferit. Cu vârfuri moi și calda-mi respirație Va fi cu totul altă revelație.
Voi trece cu migală văile și munții, Peștere, și-ale vulcanului erupții. Voi îngriji izvoare, răni și cicatrici, Strălucitoare stele, ape mari și mici.
Mai stai puțin și vei descoperi Pe ceilalți tu și eu, alți doi împătimiți. În care yin și yang perfect se înțeleg. Ce au fost odată doi, apoi un tot întreg.
Din start vreau să spun că nu voi fi obiectiv. Nu pot. Totuși este soția mea. „Leoaica”, cum o mai numesc nu numai eu, a scris un roman. UN ROMAN, CARL!!! Fără să știe cineva! E deprimant pe de o parte, deoarece eu eram „poetul” familiei, cel cu pana în mână. Pe de alta, însă este o surpriză grozavă. Acest fapt, laolată cu subiectul romanului, m-a făcut să îmi redescopăr consoarta. Femeia cu care am întemeiat familia acum 17 ani, s-a dovedit a fi un mister pentru mine. E deopotrivă uimitor și înspăimântător. 🙂 Citind romanul, încercam să fac paralele cu viața conjugală, ceea ce îmi bulversa imaginația și liniștea. Monotonia vieții cu care m-am obișnuit a dispărut. E un nou suflu în toate domeniile relației noastre. Până la urmă, sunt fericit. Pentru că am un partener de viață talentat, cu care vreau să fiu în fiecare zi. Pentru că fiecare zi nu va mai fi ca alta.
Așadar, romanul se numește LOVE.NET Un dans în întuneric de Olesea Bunduchi Desigur nu deschid parantezele, și nu îi voi face o recenzie. E devreme. Totuși pot să spun că nu e ”muci și suspine”. E o istorie bazată pe fapte reale. Cu personaje ce se plimbă printre noi. Mai jos o scurtă descriere.
Ecranele… Astăzi sunt pretutindeni. Pentru unii ecranul calculatorului sau telefonului este o distracție, pentru alții – o necesitate. Iar pentru eroii noștri … fericirea? Alex – un ostatic al jurământului lui Hipocrate, ce salvează vieți în zonele fierbinți de pe glob. Elena – prizoniera stâncilor urbane, plictisită de oficiu și căsnicia monotonă.
Soarta le aranjează o întâlnire pe rețelele de socializare. Acolo relația lor devine mai mult decât o prietenie. Ambii doresc o întâlnire în viața reală. Amândoi au fantezii pentru prima lor întâlnire și își fac planuri de viitor.
Le va reuși oare ca emoțiile să treacă dincolo de ecran și să se materializeze din lumea virtuală în viața reală?
Petrecuse o noapte plină de amor, dimineața îi găsise îmbrățișați. El se ridicase din pat, își îmbrăcase cămașa de un alb imaculat pe corpul gol. Ea se întinse peste perna care dormise el, așternutul îi păstra parfumul.
El privi pe geam și remarcă, că este posomorât afară. Dar nici cel mai întunecat cer și vîntul tomnatic nu puteau ține ascuns soarele din inima lui.
Cartea o puteți procura în România AICI în Republica Moldova AICI
Astăzi este despre consoarta mea – Olesea. E o femeie deosebită. Cu mult timp în urmă m-a fermecat cu modestia sa. Ea este cea cu care am hotărât să împart bucuriile și greutățile. Anume ea, știind ce o așteaptă în calitate de soție a unui ofițer tânăr, nu a încetat să mă încurajeze, să îmi dăruiască dragostea sa și să facă căminul nostru un loc plin de armonie. Într-adevăr, îmi este un prieten și o inspirație continuă. Totodată, emană tandrețe și pasiune. Jumătatea mea ce mă completează. Chiar și după ani de căsnicie, nu încetează să mă surprindă cu talentele sale. O persoană cumpătată și calmă. O ființă misterioasă. Olesea e o leoaică nu doar dupa zodie. E o luptătoare. Este o mamă grijulie. Mi-a daruit doi copii minunați, pentru care ma închin în fața ei. Toată greutatea la educarea și grija față de copii este pe umerii ei, mai cu seamă, când sunt plecat în misiuni. Anume acestea sunt calitățile care au făcut să mă îndrăgostesc de ea și să păstrez acest sentiment peste decenii… Îi mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că ne-a unit destinele. Te iubesc, draga mea Olesea. La mulți ani!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.