Pictor

673d40db-8dad-42a8-9d80-4883ba70e6e7_560_420

Un pictor mi-aş dori să fiu.
Din buzele-ți să iau culoare
Ca să pictez cu ea o floare
Aprinsă roșu-purpuriu.

Din parul tău aș lua negrul –
Podoaba deasă capilară
De parcă e topită smoală.
Cu el aș fi pictat misterul.

Din ochii tăi îl vreau pe-albastrul.
Adânci, măreți precum e cerul
În care cauți adevărul.
Cu dânsul aş picta un astru.

Iar albul cel imaculat,
Din perla smalțului de dinte,
Ce-ascunde zâmbetul fierbinte,
Cu pensula ți-aş fi furat.

Cei doi gurgui ca două sâmburi
De-un veritabil cafeniu
Ce-ndeamnă firea la desfrâu –
Mă duce spre duioase gânduri.

Ca să pictez izvorul viu,
Un așternut înrourat…
De pe obrazul tău curat
Al lacrimii dă-mi străveziu.

Dar nu pictez, vai ce regret,
Căci aș picta un univers.
Finalizez doar înc-un vers,
Căci nu-s un pictor – sunt poet.

30.01.2016

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s