Ies din casă, iau paltonul
Aranjez atent bretonul
Îmi trag masca-ngândurată
Scuip mustos pe vechea pată…
Merg pe stradă, lume rece
Colbul timpului mă-ntrece
Nu le spun nimic pe față
Nici acum, nici altă viață.
Nesimțitul cu tupeu.
Fără mască nu sunt eu.
Ce crezi vei vedea sub ea?
Pură goliciunea mea.
2025
Într-o lume interconectată, unde informația circulă rapid și adesea fără filtre, dezinformarea devine o forță destructivă care afectează profund activitățile guvernelor, dar și ale cetățenilor. Vizibilitatea acestei probleme este accentuată de conflictele armate, cum ar fi cel din Ucraina, unde familiile sunt destrămate din cauza opiniei contradictorii și propagandei care le fragmentează relațiile.
În Ucraina, povestea unei mame și a fiicei sale ilustrează perfect efectele devastatoare ale dezinformării. Fiica, înrolată în armată, luptă cu curaj pentru țara ei, având convingerea că apără suveranitatea și integritatea teritorială a statului. La polul opus, mama ei, cu o minte influențată de propaganda rusă, se îndoiește de veridicitatea informației transmise chiar de fiica sa și susține agresiunea Federației Ruse. Această neînțelegere fundamentală creează o prăpastie între ele, o tăcere apăsătoare care se amplifică cu fiecare confruntare asupra informațiilor apărute în spațiul public.
În Republica Moldova, povestea se repetă, dar cu un alt decor. Tatăl, un susținător al unui oligarh condamnat fugar, își împărtășește ideologiile și convingerile, manifestându-și susținerea față de o agendă politică ce proslăvește legături cu Moscova. În același timp, fiul său, înscris în Armata Națională, încearcă să îl convingă că individul promovează falsuri pentru propriul său beneficiu. țării. Între cei doi se instalează o tensiune umană, o rivalitate pe fundalul unei perspective distorsionate asupra realității.
Dezinformarea creează, de asemenea, lipsa încrederii în organele statului chiar și în țările cu o democrație bine dezvoltată, generând haos. Inamicul potențial țintește această vulnerabilitate pentru a ataca acel stat, declanșând o acțiune militară, având mai multe șanse să nu întâmpine rezistență din partea populației pe care vrea să o supună.
În momentele de criză, coeziunea socială devine un element esențial pentru supraviețuirea unei societăți amenințate. În fața unui inamic extern, atât provocările, cât și oportunitățile de a uni comunitățile se amplifică. Strategiile de apărare nu se limitează la simpla mobilizare militară, ci se extind în domeniul social și psihologic, recunoscând importanța solidarității în confruntarea cu adversarul.
Înțelepciunea străveche a lui Sun Tzu, în opera sa „Arta războiului”, ne oferă perspective relevante asupra acestei teme. Conform lui Sun Tzu, arta supremă a războiului este supunerea inamicului fără a purta vre-o luptă. Această abordare subliniază importanța strategiilor inteligente care pot descuraja agresorii prin coeziune și unitate interna, mai degrabă decât prin confruntări deschise. Când o societate este unită, inamicii externi se descurajează, având puține șanse să își atingă scopurile.
Citatul „Civis pacem para bellum” | „Vrei pace – gătește-te de război” ne reamintește că pregătirea pentru conflict trebuie să meargă dincolo de aspectele militare directe. În contextul coeziunii sociale, aceasta implică crearea unei comunități bine educate, informate și pregătite să colaboreze pentru a face față amenințărilor. O societate bine integrată, ce valorifică diversitatea și se bazează pe încredere și respect reciproc, devine mai rezistentă la influențele distructive, precum dezinformarea și propaganda care pot eroda unitatea.
În concluzie, dezinformarea și propaganda nu doar că destabilizează societăți, dar și sfâșie familiile. Este imperativ să conștientizăm impactul pe care informațiile false îl pot avea asupra relațiilor interumane și să încercăm să reconstruim punți, bazate pe comunicare deschisă și sinceritate. Numai așa putem spera să ducem o luptă eficientă împotriva urii și dezbinării.
Ideea acestui post a venit ca ”paharul supraplin”, când un șir de opinii expuse de semenii mei din alte state au căpătat o nuanță repetitivă. La început am crezut că e o coincidență. Însă, cum se mai spune un caz – două, poate fi o coincidență. Însă trei cazuri la ani distanță și geografie diferită – e un șablon, posibil că e un adevăr, sau nu? Vreau să știu părerea voastră. Mă refer la imaginea Republicii Moldova și a cetățenilor ei pe plan internațional.
Primul caz. Anul 2017.
Acesta a avut loc în timpul studiilor mele la Colegiului Baltic de Apărare, când ”studenții” (în jur de 70 de persoane din 15 țări, bărbați și femei în grad de maior – lt.col. cu o carieră de peste 15 ani, misiuni internaționale, etc.) făceau analiza țărilor din regiune. O analiză PMESII (politică, militară, economică, socială, infrastructură și informațională). Analiza Republicii Moldova a fost prezentată de o echipă din Azerbaijan, Estonia, Letonia, Lituania, Serbia, SUA. Nimic deosebit, cu unele excepții. Și aceste excepții m-au dat gata. Scap primele două domenii, căci nu prezintă interes. Însă, la domeniul ”economic” și ”social” a început ”show-ul” adevărat. Prezentarea era în formă de filmuleț cu durata de 6 minute, montat din imagini foto, video, text, comentarii audio și o coloană sonoră. Acum la concret. Închipuiți-vă, începe videoclipul Carla’s Dreams ”Pohui” și la momentul când bărbatul strivește cartofii fierți, și doboară farfuria de pe masă, apare textul: ”Unul din patru bărbați a părăsit țara pentru a găsi un serviciu, iar mulți copii sunt trimiși la orfelinate. Traficul de ființe, corupția și alcoolismul sunt problemele semnificative”.
Ok, zic eu, în gândul meu. Mergem mai departe. Următoarea sintagmă: ”Aproape 80% din populație este sub pragul de sărăcie, ceea ce face ca Moldova să fie cea mai săracă țară din Europa”. Am înghițit-o și pe asta, cu toate că acele 80% mi-au părut cam mult.
Următorul cadru…. BAM! ”70 % din femei cu vârstele cuprinse între 15 și 25 ani din Moldova, conform relatărilor au avut măcar odată relații sexuale contra unei sume de bani”. Citat încheiat. Cum vă pare? A? Dum, dum, dum, durum du-du-dum… vorba poetului…
Știu, am luat-o prea personal. Da. Sunt emoțional. Dar, ce mama dreaKului… 70%! Carl! 70%!!! Asta cum? Ce ar însemna?!!! Suntem o națiune de prostituate, sau fără moravuri, sau săraci, sau toate trei la un loc?!!! Ha?!!!
Mai departe nu e mai ușor, iar Carla’s cântă: ”…lângă tine-acum, acasă este niște borș…”
Următorul cadru:
”Conform Biroului Național de Statistică din Moldova, 25000 moldoveni au fost victimele traficului de ființe umane, 40% dintre care – minori. Moldova intră în top trei țări din lume ca furnizor de organe”.
Hai că-i bun. ”… acolo trei deștepți, discută ultimul scandal…”
Următorul post:
”Fiecare 6 minute, un organ uman este scos dintr-un moldovean și vândut”
”… da ți-e ți-i PO-HUUUUUI…”, continuă să cânte Ina.
Cu această notă ”optimistă” se finalizează partea economico-socială a filmulețului și a renumitului hit a lui Carla’s.
Cum credeți care a fost reacția publicului? Niciuna. Liniște. Dintre 70 de străini, eram doar 2 moldoveni. Am sărit în picioare. Desigur că prima întrebare era care sunt sursele de informație. Multe emoții. Și cred, că pe dreptate. Dar nu mai conta, bomba a explodat. Tot cursul de 70 de persoane a fost afectat. În ce măsură – nu știu.
Hai să încercăm să analizăm la rece. Dacă se poate…
În primul rând nu este o campanie de denigrare. Studenții au preluat informații din surse deschise. Și anume aceste feluri de informații ce atrag, care fac titluri de știri. Algoritmii de căutare au făcut ce au făcut.
Al doilea caz. Anul 2019.
O ceartă dintre un cetățean al Republicii Moldova și al Republicii Cehe în timpul unei misiuni internaționale de pacificare. Cel dintâi a abuzat de funcția sa în ierarhie și a umilit subordonații. La finalul disputei, Cehul înfuriat rostește: ”Oricum, misiunea aceasta se va termina și eu, mă voi întoarce în Cehia, iar tu – în Moldova”…
E logic, ați spune voi. Mare treabă… Ce oare înseamnă? Păi, multe. Unul se va întoarce în civilizație, iar celălalt în … cine știe ce și-a închipuit Cehul cum e în Republica Moldova de i-a dorit rivalului și asupritorului său să revină în țara sa drept pedeapsă. Doar putem ghici.
Al treilea caz. Anul 2022.
O cafenea. La masă reprezentanți din Polonia, Turcia și eu, din Republica Moldova. Se apropie un alt reprezentat din Turcia. Facem cunoștință. Îi spun că sunt din Republica Moldova. Face o față de parcă nu m-a înțeles. Compatriotul său, care era cu mine, confirmă: ”Da, e din Republica Moldova”. Turcul tot mirat. Îl întreb de ce așa reacție? Răspunsul lui: ”De obicei nu toți spun adevărul de unde sunt.” Am rămas mască.
Hai să ne clarificăm, dragă cititor. Eu, fiind cetățean al Republicii Moldova, trebuia să ascund acest fapt? Oare de ce? Doar putem ghici.
Despre imaginea țării. Îmi dau bine seama că economia, industria și infrastructura ”vorbește” de la sine. Însă, ce face mass-media, cei responsabili de domeniile turismului, culturii, științei? Nu îi aud să STRIGE despre oamenii buni și lucrurile bune din Republica Moldova. Nu o fac nici pentru auditoriul intern, nici, mai cu seamă pentru cel extern. Cu bună știință fac accentul anume asupra comunicării. Poate Google e de vină? Sau un fost primar?
Opinie subiectivă, în loc de concluzie:
Altfel, blestemul de ”cea mai săracă țară din Europa” va urmări și generațiile următoare.
Moldova la 30 – femeie. A prins curaj, a prins putere.
S-a perindat pe la Bruxeluri, pe la TV, baruri, hoteluri.
O business lady de succes cu bani și faimă în exces…
Așa se pare, dar de fapt, ei miliardul ți-au luat.
Pe înserate, la beție, ai fost prădată de-avuție.
S-au tot băgat la tine-n sân, penali, afaceriști păgâni…
I-ai dezmierdat, îndestulat. Iar ei sătui au tot plecat.
O sclavă, târfă, ce păcat… Așa ei te-au etichetat.
Dar n-am uitat, NU AM UITAT!
Oare va fi? Se va-ntâmpla?
Că într-o zi te vei scula, în mână spada vei lua
Și-i reteza, și-i reteza….
06.10.2021
Venit-a o ciumă de rus pe la noi
Trăgând după sine stagnări şi noroi.
Pe malul cel stâng al bătrânului Nistru
Îşi trage o ţară şi el e ministru.
Atunci au sărit voluntarii la arme –
Să apere ţara şi ale lor mame.
Să îi amintească lui drac de moscal:
Bârlogul al lui e hăt- după Ural.
Dar iată pătrime de secol trecu
Şi porcul la noi un culcuş își făcu.
Se plimbă cu tancul, cuțitul-şi ascute,
Provoacă la sfadă cu tactici ştiute.
Rabdăul ne crapă. Speranța ne moare.
Oamenii pleacă. Moldova ne doare.
‘N calvar ca acesta ieșire mai e –
Hotarul pe Nistru. România. UE.
21.01.2018
VitaVers 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.