De eşti nălucă – pleacă!
Nu mă mai dojeni!
Speranţei gând îmi seacă
În fiecare zi.

Apari, de bună seamă,
Atunci când nu te-aştept.
Apeşi pe-aceeaşi rană –
Nu pare-a fi deştept.

Tu m-amăgeşti cu-o şoaptă,
M-atingi unde mi-e bine.
Iubirea mea e coaptă –
Înfruptă-te din mine!

Mă zădări rău acuma
Şi iarăşi mă alinţi.
Apari-dispari întruna!
Văleu! Mă scoţi din minţi!

Îţi simt privirea-n spate
Ce m-a împătimit.
Sărutul tău mă bate
Durerea m-a-nrobit.

Te caut ş-astă noapte
În umbrele pustii.
Strig numele-ţi în şoaptă
Şi te implor să vii.

Infima ta prezenţă
M-a alungat în rai.
Nu fi indiferentă,
Năluca mea – mai stai!

20.11.2015