Arhive pe categorii: Poezii

Soldat

Publicat pe de Standard Răspunde

Bărbatul dur, adevărat.
Un patriot înverşunat,
Cu arman-n mână, ne-nfricat –
Portretul a unui soldat.

Apărător este de țară?
Sau gardului ce-l înconjoară….
E conștient sau nu, de fapt –
De dânsul toți au profitat.

Comerțul ca să meargă bine –
Bogatului el îi convine.
Stăpâni adevărați de stat
Prin lege l-au și înarmat.

Nimeni nu l-a mai întrebat:
Tu poți să mori cu-adevărat?
Crezi pentru mamă, pentru soră
Tu arma-ncarci din oră-n oră?

Băiete! De nu vei omorî –
Cu siguranță vei muri!
Omoară repede și mult
Oricât îți e sau nu plăcut.

El pentru solda-i efemeră
Face servicii şi tot speră
Că fapta lui va fi văzută.
Dar ea rămâne neștiută.

Soldatul nu e vinovat.
A fost război. El a luptat.
Îl întâlnești pe drum, pe străzi.
Dar printre eroi nu-l vezi.

Voi pe soldat l-ați judecat.
Cu sârma-n ghimpi l-ați decorat:
De-al cui n-ar fi el fecioraş –
Oricum rămâne ucigaș.

01.03.2016

Pictor

Publicat pe de Standard Răspunde

673d40db-8dad-42a8-9d80-4883ba70e6e7_560_420

Un pictor mi-aş dori să fiu.
Din buzele-ți să iau culoare
Ca să pictez cu ea o floare
Aprinsă roșu-purpuriu.

Din parul tău aș lua negrul –
Podoaba deasă capilară
De parcă e topită smoală.
Cu el aș fi pictat misterul.

Din ochii tăi îl vreau pe-albastrul.
Adânci, măreți precum e cerul
În care cauți adevărul.
Cu dânsul aş picta un astru.

Iar albul cel imaculat,
Din perla smalțului de dinte,
Ce-ascunde zâmbetul fierbinte,
Cu pensula ți-aş fi furat.

Cei doi gurgui ca două sâmburi
De-un veritabil cafeniu
Ce-ndeamnă firea la desfrâu –
Mă duce spre duioase gânduri.

Ca să pictez izvorul viu,
Un așternut înrourat…
De pe obrazul tău curat
Al lacrimii dă-mi străveziu.

Dar nu pictez, vai ce regret,
Căci aș picta un univers.
Finalizez doar înc-un vers,
Căci nu-s un pictor – sunt poet.

30.01.2016

Testament

Publicat pe de Standard Răspunde

De n-aţi putea să ţineţi țara,
Vă zic, supuşii mei loiali.
De va fi viaţa voastr-amară
Să n-o-nchinaţi pentru muscali!

Dar cel mai mare rău în sine,
Să ţineţi minte ce vă spun.
Ne este sângele din vine,
Amestecat cu vin nebun.

Suntem haini cu-a noastră mamă.
Pe cei străini-i lăsăm în casă.
Ne mor copiii toţi de foame –
Dușmanul e poftit la masă…

Mai multe-au fost spuse de dânsul –
Moldovei mare domn Ştefan.
A contenit prostimi-i plânsul,
Iar ce s-a spus a fost în van.

20.01.2016

Imn

Publicat pe de Standard Răspunde

Uniţi sub stindardul domnesc,
Urmaşii de daci şi romani
‘N istorie drum îşi croiesc,
Viteji, nesupuşi de duşmani.

Pe plai mioritic au pus
Cetatea şi vatra a lor.
Cu-ncredere-n Domnul de sus
Luptând pentr-un bun viitor.

Pământul ne e colţ de rai,
Cu codri, livezi şi păşuni,
Cu doine ieşite din nai,
Lăsate demult de străbuni.

Căci graiul ne e mlădios –
Tezaur de nepreţuit.
Omagiu aducem pios
Acelor ce l-au făurit.

În veacuri să fie slăvit
Curajul a celor oşteni,
Cu sânge ce au preamărit
Onoarea purtată de vremi.

11.01.2016

Teiul

Publicat pe de Standard 2

Am tot rugat floarea de Tei
Secretul să mi-l spună:
De unde-atâta dragoste
De-o dă la toată lumea?

Iar Teiul blând mi-a povestit
Despre acele primăveri
Când fără saţ s-au drăgostit
Un el şi-o ea în calde seri.

De pruncii ce la umbra lui
De-a baba-oarba se jucau.
Cum turme mari de dalbe oi
Mânaţi de ciobănesc urcau.

De soarele acoperit de fum
Al caselor ce-au ars de vii
‘N războiul ce-şi făcuse drum
Prin oameni, lanuri şi câmpii.

Despre-un soldat ce-a poposit
Mergând spre satul său natal,
Care pe veci a obosit
Luat de dor al casei val.

De doina ce spre cer zbura
Din gura naiului cu jale.
De pânză cea ce flutura
Culorile sale spectrale.

Din viaţă Teiul a luat
Tot ce-i mai bun şi a iubit.
El dragostea-a multiplicat
Şi tuturor ne-a împărţit.

31.12.2015

Muza

Publicat pe de Standard Răspunde

Nu am avut parte de muză.
La mine dânsa n-a venit.
În viaţă nu-mi e călăuză –
Oricât de mult mi-aş fi dorit.

A apărut doar pentru-o clipă,
În jur vârtejuri ridicând.
Obrazul mi-a atins cu-aripa,
Palidul feţei-mbujorând.

Frumoasă e şi iubitoare –
Ispita visurilor mele.
De este zână, vrăjitoare …?
Nu ştiu care e dintre ele.

Nu pot să nu fiu egoist
Şi doar la mine vreau să vină.
Mă simt frustrat, dar realist –
Muza luminii aparţine.

23.12.2015