El a condus de la pluton
De tancuri, pîn’ la batalion.
Apoi brigadă, academie
De la treizeci inşi – la o mie.
La pregătirea cea de luptă
Se avânta ca pe redută.
Decenii a jertfit de viaţă
Pentru o Patrie măreaţă.
Şi iată-acum veni răsplată.
El mândru urcă înc-o treaptă
Pe al carierei piedestal –
Un veritabil GENERAL!
20.03.2020
Aștept de zi ca fulgi să cadă.
N-amurg ca ochiu-mi să te vadă,
Fofolocită în cârpale,
Încinsă de fierbinte zbor
În caldul, caldu-mi cuibușor.
Dar ghinion – e cald afară
Și glodu-n soare strălucește.
Departe-i gândul dumitale –
În al decembrie rafale…
Cine mai știe unde este?
A mea puicuță rătăcind,
Își vede de-ale sale treburi.
Vîj! prin ogradă, pe la iepuri…
Ba dă la pas, ba face cercuri,
De cloșcă puii dădăcind.
Iat’ am ajuns-n această vreme –
În toi de iarnă fără frig,
Fără omăt, doar cu oftig.
Iar timpul crud nu ne mai cruță.
Mă-nfoaie un dor de-a mea mândruță…
Decembrie 2019
Două decenii în Armată.
Patru decenii pe pământ.
Din bogății – băiatul, fata
Și pân’ la moarte jurământ…
Țară păgână
Cu neagră ţărână,
Cu boierii laşi –
Fini şi nănaşi.
În loc de milă –
Mi se face silă.
Oul cel sfinţit
Deja s-a împuţit.
Şi mârşav miroase
Pe la falnice case.
Cu rânjet de pungă
Din hram mă alungă…
04.06.2014
Venit-a o ciumă de rus pe la noi
Trăgând după sine stagnări şi noroi.
Pe malul cel stâng al bătrânului Nistru
Îşi trage o ţară şi el e ministru.
Atunci au sărit voluntarii la arme –
Să apere ţara şi ale lor mame.
Să îi amintească lui drac de moscal:
Bârlogul al lui e hăt- după Ural.
Dar iată pătrime de secol trecu
Şi porcul la noi un culcuş își făcu.
Se plimbă cu tancul, cuțitul-şi ascute,
Provoacă la sfadă cu tactici ştiute.
Rabdăul ne crapă. Speranța ne moare.
Oamenii pleacă. Moldova ne doare.
‘N calvar ca acesta ieșire mai e –
Hotarul pe Nistru. România. UE.
21.01.2018
Hai, să lăsăm inelele pe masă,
Să înecăm momentul în păcat.
Va rămânea clepsidra ne-întoarsă
Cât ne schimbăm fluidele în pat.
Nosferatu mereu setoşi de sânge –
Ne vom ascunde-n doi în umbra lunii.
Adânc sub piele colții ne-om înfige
Făr’ să ne pese de clănțoasa lume.
În lună plină fără de puteri
Gemând, străpunşi de-a Lui săgeată.
Să exploram a cărnii lungi cărări
În doi, până de zi se crapă.
22.12.17
VitaVers 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.