Arhive pe categorii: Dragoste, pasiune

Vinul

Publicat pe de Standard Răspunde

O cupă de cristal cu vin
De-un roșu natural, sangvin
Îmi duce gandul hăt, departe
Unde e viață fără moarte.

Acolo e iubire pură.
Amorul e peste măsură.
Unde sărutul se mai fură
Şi nu mai este ciudă, ură.

Când seacă primul meu pocal
Apari ascunsă sub voal.
Măreață divă, o regină.
Bărbații la care se-nchină.

O altă dată evadez
În lumea care o creez.
Înc-un pocal de albul vin
În cinstea mea vreau să-l închin.

Apare-o tânără în ceață
Virgina, cea de dimineață.
Și cu privirea ei sfioasă
Pe mine fără grai ma lasă.

Mi-i teamă burnița dispare
De gânduri ce îmi sunt murdare.
Privirea mea ispititoare.
Întrerup visul. Rău mă doare.

O alta zi de escapadă
M-aruncă-n vinului cascadă.
Mângâi pocalul de Vermut
Ce ferm mă-deamnă l-așternut.

Apare ea în lenjerie.
Din accesorii – pălărie.
Încalecă genunchii mei.
Schimbă cravata pe curmei.

E vinul bun şi bun e vinul
Cel ce ne macină destinul.
Nu cred că vinul e de vină.
Tu ești licoarea ce domină.

15.03.2016

Pictor

Publicat pe de Standard Răspunde

673d40db-8dad-42a8-9d80-4883ba70e6e7_560_420

Un pictor mi-aş dori să fiu.
Din buzele-ți să iau culoare
Ca să pictez cu ea o floare
Aprinsă roșu-purpuriu.

Din parul tău aș lua negrul –
Podoaba deasă capilară
De parcă e topită smoală.
Cu el aș fi pictat misterul.

Din ochii tăi îl vreau pe-albastrul.
Adânci, măreți precum e cerul
În care cauți adevărul.
Cu dânsul aş picta un astru.

Iar albul cel imaculat,
Din perla smalțului de dinte,
Ce-ascunde zâmbetul fierbinte,
Cu pensula ți-aş fi furat.

Cei doi gurgui ca două sâmburi
De-un veritabil cafeniu
Ce-ndeamnă firea la desfrâu –
Mă duce spre duioase gânduri.

Ca să pictez izvorul viu,
Un așternut înrourat…
De pe obrazul tău curat
Al lacrimii dă-mi străveziu.

Dar nu pictez, vai ce regret,
Căci aș picta un univers.
Finalizez doar înc-un vers,
Căci nu-s un pictor – sunt poet.

30.01.2016

Muza

Publicat pe de Standard Răspunde

Nu am avut parte de muză.
La mine dânsa n-a venit.
În viaţă nu-mi e călăuză –
Oricât de mult mi-aş fi dorit.

A apărut doar pentru-o clipă,
În jur vârtejuri ridicând.
Obrazul mi-a atins cu-aripa,
Palidul feţei-mbujorând.

Frumoasă e şi iubitoare –
Ispita visurilor mele.
De este zână, vrăjitoare …?
Nu ştiu care e dintre ele.

Nu pot să nu fiu egoist
Şi doar la mine vreau să vină.
Mă simt frustrat, dar realist –
Muza luminii aparţine.

23.12.2015

Noi goi

Publicat pe de Standard Răspunde

Eu, tu, noi goi, culcaţi.
‘Mbătaţi de-amor şi ne-nfricaţi.
El, ea, sorb din priviri
Şi nu se pierd în amintiri.

Ei, doi, au inventat
Un vis banal demult uitat.
El, ea, pasionat
Picioare, braţe-au încleştat.

Eu, tu, ce am făcut
Pe-acel din roze aşternut?
Ei, doi s-au cunoscut –
El era mut, iar dânsa nud.

Ei, doi, n-au viitor –
Prezentul este viaţa lor.
Căci eu – mânat de dor,
Iar tu – în lume călător.

19.11.2015

Ele

Publicat pe de Standard Răspunde

Ah, femeile viclene,
Ce dau repede din gene.
Fac să-aduci în faţa lor
Universul cel de dor…

24.10.2014

Felina

Publicat pe de Standard Răspunde

Cu paşii de pisică
Te-apropii tu de mine.
Şi-ţi toarce gura mică
Ceva făr’ de ruşine.

Întreaga ta fiinţă
Emană radiaţii
Şi ochiu-mi cade-n ţintă
De coapse fluctuaţii.

Înaintezi pe patru
Lăbuţe de felină.
Te mişti alene, tandru,
Încetişor spre mine.

Iar ochii-doua flăcări,
Priviri hipnotizante.
Fiinţa-ţi scrie cereri
Cu forme impozante.

Frânghii imaginare
Legat mi-au mâini, picioare.
De fiară simt suflarea
A tinerei fecioare.

Aştept cu nerăbdare
Să execuţi sentinţa.
Voi fi pradă uşoară –
Să-ţi împlineşti dorinţa.

februarie 2012