Stai, nu pleca, nu e sfârșit.
Mai am ceva de oferit.
Cu vârfuri moi și calda-mi respirație
Va fi cu totul altă revelație.
Voi trece cu migală văile și munții,
Peștere, și-ale vulcanului erupții.
Voi îngriji izvoare, răni și cicatrici,
Strălucitoare stele, ape mari și mici.
Mai stai puțin și vei descoperi
Pe ceilalți tu și eu, alți doi împătimiți.
În care yin și yang perfect se înțeleg.
Ce au fost odată doi, apoi un tot întreg.
03.01.2023
O cupă de cristal cu vin
De-un roșu natural, sangvin
Îmi duce gandul hăt, departe
Unde e viață fără moarte.
Acolo e iubire pură.
Amorul e peste măsură.
Unde sărutul se mai fură
Şi nu mai este ciudă, ură.
Când seacă primul meu pocal
Apari ascunsă sub voal.
Măreață divă, o regină.
Bărbații la care se-nchină.
O altă dată evadez
În lumea care o creez.
Înc-un pocal de albul vin
În cinstea mea vreau să-l închin.
Apare-o tânără în ceață
Virgina, cea de dimineață.
Și cu privirea ei sfioasă
Pe mine fără grai ma lasă.
Mi-i teamă burnița dispare
De gânduri ce îmi sunt murdare.
Privirea mea ispititoare.
Întrerup visul. Rău mă doare.
O alta zi de escapadă
M-aruncă-n vinului cascadă.
Mângâi pocalul de Vermut
Ce ferm mă-deamnă l-așternut.
Apare ea în lenjerie.
Din accesorii – pălărie.
Încalecă genunchii mei.
Schimbă cravata pe curmei.
E vinul bun şi bun e vinul
Cel ce ne macină destinul.
Nu cred că vinul e de vină.
Tu ești licoarea ce domină.
15.03.2016
Când mă-ntreceam cu vântul din câmpie
Şi coroniţe-n păr ţi le-mpleteam,
Nu am ştiut că ziua de urgie
Curând va bate în al ţării geam.
Eu m-am sculat cum a făcut şi tata,
La piept te-am strâns, şi „pe curând” ţi-am spus.
Să-nfângem răul ne-a chemat armata.
Luându-mi arma în apus m-am dus.
Nu plânge, dragă, eu am să revin
Când soarele din fum se va ivi.
Va şti duşmanul cine e stăpân
Când cizma mea durut îl va strivi.
Va trece timpul, tu să-mi scrii scrisoare.
O voi păstra ca dragostea dintâi.
Voi apăra cişmelele din vale
Ca să rămână la ai mei copii.
2012
VitaVers 