3dpoem

Publicat pe februarie 2, 2022 de Vitalie Bunduchi Standard Răspunde

Salut! Vreau să împărtășesc cu voi o altă pasiune a mea, și anume Printarea în 3d sau 3d printing-ul. Din acest motiv, am numit această pagină sugestiv – 3dpoem.

Experimentez cu această tehnologie de ceva timp. E ceva fascinant în a putea crea aproape orice, cu toate că din plastic. Plasticul preponderent utilizat de mine e PLA, care este ”biodegradabil”, deoarece este realizat din resurse regenerabile cum ar fi amidonul de porumb. Prin urmare, acest tip de plastic degradează natural atunci când este expus mediului (în circa 6-24 luni). Trebuie însă precizat că, deşi este un material care se va degrada atunci când este expus mediului natural, intemperiilor, este totuşi un material foarte robust şi rezistent.

Thecon sustine bloggerii!

Publicat pe februarie 1, 2022 de Vitalie Bunduchi Standard Răspunde

Poți avea o personalitate deosebită și talentată, să faci lucruri utile și uimitoare care vor schimba lumea, însă dacă nu te faci auzit și văzut – totul e degeaba. În afara familiei tale, colegilor și prietenilor celor mai apropiați nu va mai știe nimeni de tine și pasiunile tale. În ajutor vine media, în zilele noastre cea mai accesibilă fiind digital (social) media.

Când am hotărât să îmi creez un blog pentru versurile mele, evident căutam soluții ieftine, mai bine zis gratuite. Nu vreau să enumer platformele care oferă această oportunitate, sunt peste 10, cred. Mi am creat site-ul cu ajutorul WordPress, singur.

Totul a fost ok, până la un timp, cânt vezi limitele și vreri să treci de ele pentru a crește. Atunci am hotărât să investesc într-un plan anual. Nu chiar scump. Simțeam nevoia, să mă ”răsfăț” cu un design mai special și alte instrumente utile.

Într-o zi pe un blog am găsit o postare despre campania „Thecon sustine bloggerii”. Am zis, să încerc. Am dat click, completat formularul. În scurt timp am fost contactat de Sabina Anton, pentru a oferi detalii despre ce aș dori să schimb la blogul meu. Nu aveam idee ce aș putea schimba. Atunci dumneaei a venit cu ceva sugestii pe care le-am acceptat.

Lista serviciilor a constat în :

-schimbarea paletei de culori;
-aerisirea side-barului.
-dezactivarea încărcării infinite, și înlocuirea acesteia cu un buton de „încarcă mai mult”
– Rearanjarea paginilor
– Crearea unei pagini cu un formular de contact și adăugarea acesteia in meniu.
– Rearanjare pentru responsive (pentru mobil).

Toate acestea – GRATIS! 🙂

Am rămas plăcut surprins de rapiditatea și calitatea executării. Mulțumesc Sabina!

În cazul în care doriți să creați un site de la zero, Thecon.ro vă poate ajuta! Creare site!

Gânduri despre sănătate și activism civic

Publicat pe noiembrie 15, 2021 de Vitalie Bunduchi Standard Răspunde

Cu toții ne dorim să fim sănătoși. Să ne fie sănătoși buneii, părinții, copiii și noi înșine. Mama mea, pe când eram copil, îmi spunea că este gata să sufere în locul meu orice boală. Pe atunci nu înțelegeam cuvintele ei, dar odată ce am devenit părinte, le înțeleg. Se spune că sănătatea nu are preț, că, deseori, nici cu mulți bani nu o poți cumpăra. Mereu cerem de la Dumnezeu sănătate, fără să depunem eforturi pentru păstrarea și fortificarea sănătății proprii și a copiilor noștri.

Se spune că noi suntem ceea ce consumăm. Adică – aer, apă, produse alimentare. Mișcarea, somnul și recreația mintală (combaterea stresului) sunt alți factori care ne influențează sănătatea. Munca, desgur! Foarte importantă! Aceasta fiind intelectuală sau fizică, rareori o facem cu plăcere. Vizite regulate la medic… Doar pentru analize… Foaaarte important! De regulă mergem la medic atunci când avem dureri de nu mai putem dormi, sau nu ne mai putem mișca. Greșit, foarte greșit! Deseori ajungem prea târziu la medic… Profilaxia, dragii mei, pro-fi-la-xia! Mulți dintre noi sunt de părere că mama-natura ne va ține sănătoși fără să depunem vre-un efort suplimentar… Nu este adevărat.

Atât cu introducerea! Sper că ați observat un element esențial strecurat printre cele enumerate mai sus. Cum credeți, ce e? A? În primul rând, după părerea mea, acesta ese AERUL.

AERUL – nu mai este cum a fost odată. E poluat. E poluat cu gaze de eșapament, industriale, reziduale, etc.

Noi, orășenii, suntem practic condamnați. De fiecare dată când plec la țară, nu mă pot sătura să inhalez acel aer… curat, plin de oxigen. Așa mi se pare.

CE PUTEM FACE:
– Nu ardem gunoiul! Nu dați foc, vă roooooog! Nu dați foc la gunoiul menajer. Nu dați foc la frunze și la iarbă uscată. Nu dați foc la anvelope! Nu ardeți plasticul! Vă otrăviți pe voi și îi otrăviți pe ceilalți…

Al doilea element? Desigur apa!
APA – acele bine știute 55-65 de procente din noi este APĂ.

Ca și în cazul aerului, apa este poluată. Ba, mai mult, cred că apa e mai poluată decât aerul, deoarece poluanții prezenți în aer ajung în apă prin precipitații. Prin urmare, toți poluanții ajung în râuri și apele subterane. Bem apă din Nistru. Bem apă din fântâni. Chiar și apa îmbuteliată nu e străluci de curată, căci nu e din cosmos… E tot din fântânile și sondele solului nostru.

CE PUTEM FACE:
– Nu aruncăm gunoiul pe unde nimerește! Sortăm gunoiul.
Bateriile de acumulatoare sunt foarte toxice. Le aruncăm doar în containere speciale. Faceți un efort, colectați-le separat. Când veți avea ocazia, duceți-le la tomberoane specializate. Toxinele din baterii ajung în apă, sol, plante, păsări și animale pe care le consumăm.

Al treilea element, SOLUL. Da, acel cernoziom prețios, roditor, care ne hrănește de sute și mii de ani.

E poluat, foarte poluat. În primul rând cu pesticide. În goana după roadă bogată și rapidă, solurile au fost poluate. Într-al doilea rând cu gunoiul aruncat de către noi cu dumneavoastră. Nu tot gunoiul este biodegradabil, adică se descompune în substanțe nutritive. Gunoiul continuă să ne otrăvească solul pe care creștem mâncarea noastră.

CE PUTEM FACE:
– Nu aruncăm gunoiul pe unde nimerește. Sortăm gunoiul…

Observați, fac deja copy/paste din aliniatul de sus.
Da. Este cea mai simplă soluție. Trebuie doar să ne pese. Trebuie să fim activi! Proactivi! Atât!
Și atunci, poate, și Dumnezeu ne va da mai multă
SĂ-NĂ-TA-TE!

Comentariu la „Strivit de COVID”

Publicat pe ianuarie 18, 2021 de Vitalie Bunduchi Standard 4

Memoria… Cât durează o amintire sau o experienţă? Variabil, depinde… De ce depinde? În mare parte de impactul emoțional ce-l lăsă în conştiinţa oamenilor: cu cât mai mare a fost impactul cu atât mai mult timp va dăinui în memoria oamenilor un eveniment sau altul. Suferința, moartea celor dragi sau cunoscuți au cea mai profundă și de durată influență, iar un număr mare de persoane afectate face ca evenimentul să fie amar memorabil pentru mai mult timp și dezechilibrează prezentul. Apare Frica… Frica de moarte… Acest instinct ne face să reacţionăm. Din păcate omul e slab şi nu învaţă din greșelile trecutului. Pandemia… Un cuvânt oarecum uitat, a renăscut odată cu apariţia virusului COVID-19.

Inamicul actual – virusul, nu cunoaşte hotare şi limite. El nu luptă convenţional, ci ne foloseşte slăbiciunile pentru a se înmulţi. El ne impune să renunţăm la lucrurile noastre obişnuite şi la felul în care ne-am deprins să comunicăm, să ne manifestăm afecţiunea.

Am avut nenorocul să trecem prin COVID-19 cu toată familia mea. Copiii, părinţii, soţia, fratele. Încercarea a fost una de-a dreptul groaznică. Asta pentru că fiul meu cel mai mare, în vârstă de 12 ani, are Diabet zaharat de tip 1. De doi ani încoace el trăiește în continuare datorită injecțiilor zilnice de insulină. Cunoscând faptul că se află în grupul de risc, ne-am informat şi am întreprins toate, repet TOATE măsurile necesare pentru a proteja feciorul nostru în special, dar și familia la general. Din păcate, nu am reuşit să evităm infectarea. Timp de o lună şi jumătate am fost într-un stres continuu. Din fericire, având o formă ușoară, ne-am tratat acasă. În tot acest timp părinţii şi rudele ne livrau mâncare şi medicamente, evacuau gunoiul… Fapt pentru care mă închin până la pământ.

***

Militari de carieră nu poate deveni oricine. Ei sunt aleși, testați, antrenați că să reziste greutăților fizice și psihice. Ei, prin definiție, sunt persoane dure, cu o sănătate de fier, cu calități morale, fizice şi spirituale înalte. Jertfa supremă a militarilor este moartea pe câmpul de luptă. Aşa ei devin eroi, iar fapta lor devine nemuritoare.

Astăzi lupta se dă în altă dimensiune. În prima linie sunt angajaţii sistemului medical. „Eroii în alb” luptă inclusiv pentru viaţa militarilor. Iar militarii, azi simpli pacienți, contribuie cu ce pot: la menţinerea ordinii publice, instalarea spitalelor de campanie şi la alte activităţi.

Dincolo de eforturile conjugate COVID-ul face victime şi printre militari. Unul din cazurile acestea este cel al locotenentei de numai 32 de ani, viaţa căreia a fost curmată de blestematul virus. O militară tânără şi energică răpusă pe timp de pace de un inamic invizibil. Camarazii de armă îi simt lipsa. Am simțit nevoia să îi dedic câteva rânduri (Apasă aici). Un mesaj destinat, inclusiv, celor vii, cărora le pasă de rude, de oamenii dragi, de familie, de prieteni. Aceste versuri vin să-i atenționeze încă o dată despre acest război nedeclarat. Pentru victoria supremă, trebuie să opunem rezistență, să ridicăm bariere în fața acestei maladii. Acum ca niciodată, trebuie să fim solidari și uniţi în efortul de stopare a răspândirii virusului. Chiar şi după mii de decese în urma complicaţiilor provocate de COVID-19, cetăţenii noştri sunt sceptici şi necredincioși…. faţă de ştiinţă, mass-media, politicieni. Culmea e că sunt sceptici şi faţă de cei dragi, care au avut de suferit.

Strivit de COVID

Armata e… un câine!

Publicat pe noiembrie 3, 2017 de Vitalie Bunduchi Standard 1

Armata

Câine

La 26 de ani depărtare de la proclamarea independenței Republicii Moldova, o bună parte a cetățenilor acestei țări, în continuare susțin că statul nu are nevoie de Armată. Mai mult ca atât, aceste idei le-au preluat și unii politicieni. Prin acest eseu, am încercat, într-un mod artistic, ironic și cu o simbolistică pronunțată, să îi contrazic, aducând argumente în favoarea Armatei, comparând-o cu un câine de la o gospodărie țărănească. Nu sunt un cunoscător al câinilor, așa că sfaturile de mai jos sunt o presupunere.

Să începem. Orice gospodar, după finisarea construcției (independența țării) își aduce nevasta și copiii (poporul) în casă nouă. Stăpânul gospodăriei (Parlament, Președinte și Guvern) este responsabil de fericirea familiei, deoarece el conduce gospodăria, dobândește hrană pentru familia sa (încheie acorduri de colaborare și dezvoltă economia), el strigă „prindeți hoțul” (declară starea de război). După construcția gardului (frontieră de stat), își aduce un câine (Armata). Îl poate procura, însă cu puține finanțe la început de cale, deseori îl aduce de undeva (formarea armatei). Ce fel de rasă? Vom examina mai jos. Pentru ce îl aduce? Să păzească gospodăria, adică țara. De cine să o păzească? De cei din afara gospodăriei: vecini, oameni străini, alți câini. Ar putea stăpânul să o facă singur? Da. Însă noaptea el doarme, ziua muncește pe deal, mai merge în ospeție, etc. Ar putea să impună soția și copiii să apere ograda? Da. Însă nevasta are treburi casnice: spălat, gătit, călcat; copiii – care la grădiniță, care la școală… În caz de pericol mare stăpânul își va înarma familia (mobilizare generală), însă pe timp de pace câinele e paznicul de nădejde.

Să vedem ce fel de câine a adus stăpânul, adică ce rasă are. Deseori e o corcitură (armată slab pregătită și dotată). Ar dori stăpânul un Pit bull (tancuri și aviație de vânătoare) sau un Staffordshire Terrier (submarine și portavioane), ca să rupă străinii și câinii lor în bucăți, însă aceștia costă, mănâncă mult și bunișor, dar și sunt periculos de agresivi – pot să rupă lesa și să atace oamenii prin sat. Un Ciobănesc German s-ar potrivi, însă nici acesta nu este ieftin și necesită dietă mai specială, vaccinare, dar și multe antrenamente în școlile pentru câini. Cu siguranță nu va aduce un Chihuahua ori Pudel, cu toate că nevestei și copiilor le-ar plăcea, însă membrii familiei trebuie să cunoască faptul (comunicare strategică) că câinele trebuie să arate feroce, să latre tare, să aibă colți ascuțiți și să fie puternic (armată bine instruită, mobilă, dotată cu armament modern și asigurată social). Mai mult ca atât, îl vor râde vecinii la vederea unui Pudel. Deci rasa…o corcitură. Chiar și în cazul în care nu ați dat bani pentru achiziționarea unui câine de rasă, acesta necesită investiții imediate. Investițiile vor depinde de pericolele posibile sau existente. În primul rând locul de dispunere a gospodăriei (situația geo-politică): în mijlocul satului ori pe vârful dealului. În cazul în care se află în mijlocul satului, trebuie să faceți cunoștință cu vecinii, dacă e posibil să deveniți prieteni. Să cunoașteți intențiile lor și relațiile lor în mahala și ce fel de câini le păzesc casa. Dar, să nu vă limitați la vecinii imediați, căci în mahala pot exista tot felul de bețivi, tâlhari, nemernici, care vor dori să șterpelească ceva de prin ograda dumneavoastră ori să profite de nevasta voastră tânără și frumoasă, cât vă aflați pe deal. În cazul în care gospodăria se află pe vârful dealului (statut de neutralitate), nu veți putea conta pe vecini și pe câinii lor (lipsă de alianță). Mai mult ca atât, veți fi supuși riscurilor atacului animalelor sălbatice: lupi, vulpi, etc.(teroriști, mișcări separatiste). În asemenea caz se recomandă să aveți mai mulți câini (subunitățile armatei se repartizează pe zone de responsabilitate): unul la poartă (forțe terestre), unul la coștereață (forțe aeriene, inclusiv apărare antiaeriană), hambar (logistică), beci (forțe strategice) și unul slobod prin ogradă (forțe speciale).

Este binevenit când câinele deseori e dezlegat și să se plimbă prin ogradă. În primul rând, soția și copiii vor dezvolta o relație apropiată cu patrupedul, nu se vor teme de el și îl vor socoti ca membru al familiei (imaginea pozitivă în societate). Într-al doilea rând, câinele nu va proteja numai stăpânul, dar și restul familiei (controlul democratic asupra forțelor armate). Copiii străini trebuie să vadă câinele dezlegat și să nu încerce să sară gardul după căpșune (descurajarea agresiunii armate). Cușcă (asigurarea cu spațiul locativ la locul de serviciu). Da, câinele are nevoie de cușcă. Timp cât vă slujește, trebuie să fie apărat de vânt și ploaie. Dieta. Oasele și rămășițele de pe masa gospodarului (aprox. 0,4% din PIB) nu îl vor lăsa să moară de foame, dar, totodată, performanțe mari să nu așteptați. La sosirea vecinului în ograda voastră, acesta va fugi la el să cerșească mâncare, ori se va ascunde în cușcă cu coada între vine (subfinanțarea din partea statului). Ca să vă servească bine – dați-i de mâncare. Dieta canină trebuie diversificată (30% – salariu, 30% – instruire, 30% – achiziții de armament modern). Un câine flămând va slăbi repede și va arăta urât. Au fost înregistrate multiple cazuri, când câinii înfometați plecau de la stăpâni. Antrenați-vă câinele. Învățați-l să vă execute comenzile. Să latre când e primejdie (înștiințare timpurie) și să atace la comandă când sunteți lângă el și atunci când nu sunteți alături. În lipsa dumneavoastră câinele trebuie să știe ce să facă (în caz de agresiune militară). După ce l-ați învățat comenzi de bază (instruire internă), duceți-l la cursuri pentru câini (instruire/aplicații în afara țării). Acolo, repede vă veți da seama că câinele vostru mai are mult de învățat. Frecventând cursurile respective, câinele nu va mai fi intimidat de alți oameni și alți câni. Va ști cum să se comporte în afara ogrăzii. Participați la competiții pentru câini. Așa veți dezvolta relațiile cu alți gospodari și profesioniști în domeniul creșterii și dezvoltării câinilor. Mergeți cu câinele la vânătoare (misiuni internaționale). Numai în sălbăticie (teatrele de operații), câinele își va dezvolta pe deplin instinctele, mirosul și viteza de atac. Totodată, va învăța să vâneze în haită cu alți câini – o metodă mai eficientă decât de unul singur (interoperabilitate). Duceți-l la veterinar regulat (asigurarea medicală și reabilitarea). Colții, blana, mușchii, ghearele, trebuie să fie în stare de luptă. Mergeți cu el prin sat (aplicații regionale și multinaționale). Vecinii și mahalagii trebuie să știe că aveți câine. Unul puternic, sănătos și fidel. Potențialii nemernici trebuie descurajați din timp. Nu loviți câinele. Vă va mușca, ori va fugi de acasă. Lăsați-l să latre când în ogradă vine un străin. Câinele trebuie încurajat să latre. Aceasta este meseria lui. Vorbiți-i și mângâiați-vă câinele. Ca urmare, animalul dezvoltă o legătură mai strânsă cu stăpânul său. Dacă câinele a prins un intrus, fie în ogradă, fie la vânătoare – premiați-l cu ceva gustos. Câinele trebuie să știe că pentru succese va fi răsplătit. Nu puneți câinele să vă prindă șobolani (implicarea în alte domenii decât cele Constituționale). Șobolanii (criminalitatea internă) e treaba motanului (trupele interne). Nu hrăniți motanul mai bine decât câinele (remunerarea în cadrul structurilor de forță). Cel din urmă va deveni gelos, va refuza să mai latre și poate disprețui motanul. S-au atestat cazuri când câinii au început să prindă șobolani pentru a fi hrăniți și tratați ca motanii (militarii își schimbă profesia pentru un salariu mai bun). În cazuri excepționale, când motanii nu fac față multitudinii de șobolani, iar soția și copiii în panică au fugit la vecini și situația e de natură că riscați să pierdeți gospodăria (război hibrid) – folosiți câinele. După restabilirea ordinii – legați câinele la loc. Procurați-i câinelui lesă frumoasă și trainică (uniformă militară). Câinele este imaginea voastră, prieten devotat și ajutor de nădejde la gospodărie.